JOCUL Liceului Teoretic Național

Modernizarea învățământului românesc se poate realiza și printr-un joc aflat la granița dintre ficțiune și realitate

Ion Moraru
2 octombrie 2017

Premisele JOCULUI

Realitatea din învățământul românesc cât și concluziile unor organisme specializate evidențiază faptul îngrijorător că evaluarea și examinarea elevilor realizată atât la ore de către majoritatea profesorilor cât și la nivel național sunt neunitare, lipsite de eficiență, unele chiar cu efecte discriminatorii, nu evidențiază progresul realizat de elevi în procesul de învățare, nu stimulează dezvoltarea personalității și aptitudinilor specifice fiecărui elev.

Această stare de fapt poate părea o descriere prea tehnică care interesează, îndeosebi, specialiștii în domeniul educației. Dacă avem însă în vedere cât de complex și divers este universul fiecărui copil și adolescent o să concluzionăm că această problemă ne interesează în cel mai înalt grad pe noi toți, manageri de școli, profesori, elevi și părinți. Voi argumenta această afirmație cu câteva exemple reprezentând frânturi de conversații purtate cu părinți și elevi din liceul nostru.

R.C. are băiatul la școala noastră în clasa pregătitoare. Aici a fost și la grădiniță. Îmi spune că el și soția sunt fericiți când văd în fiecare dimineață cum copilul îi zorește să ajungă mai repede la școală.  Acum câteva zile băiatul i-a întrebat dacă ei știu cum că termenul economie vine din limba greacă. Le-a explicat că a învățat acest lucru la școală și că este foarte interesant.
Din acest grup de prieteni din clasa a II-a face parte și Bogdan P. Învață bine și are o mare pasiune – fotbalul. Aproape în fiecare zi după ore îmbracă echipamentul sportiv și se antrenează pe terenul de sport. Deși constituția fizică îl plasează mai degrabă în rândul ”extremelor de buzunar” are un suflet mare, mare de tot. Antrenorul echipei noastre de fotbal (grupa mică) mi-a spus că după fiecare meci lui Bogdan îi dau lacrimile. Atunci când echipa sa pierde, de necaz iar atunci când echipa câștigă, de bucurie.
Cătălin S. este în clasa a VIII-a. În vacanța de vară s-a întâlnit cu foști colegi de la școala unde a învățat până acum 2 ani. Aceștia erau foarte stresați și nu vorbeau decât de meditațiile pe care le vor face tot anul la limba română și matematică pentru a lua note mai mari la Evaluarea Națională și astfel să poată prindă un loc la o școală mai bună. S-a îngrijorat și el și a discutat despre acest lucru cu părinții. Au decis că la liceu va merge tot la actuala școală privată unde se face și carte și unde se simte foarte bine. A răsuflat ușurat știind că astfel va avea timp chiar și în clasa a VIII-a și pentru pasiunile sale: roboții, animé-urile, manga și baschetul.

Alex H. din clasa a XI-a este un adevărat lider formal și informal în școala noastră. Aspectul exterior ar putea evidenția un spirit nonconformist. Poartă părul lung și când are posibilitatea se îmbracă neconvențional. În realitate este deja un tânăr matur, profund, sensibil și cultivat. Se va face regizor. Citește foarte mult și este reconfortant să constați că este la curent nu doar cu clasicii literaturii române și universale ci și cu lucrări ale unor autori post-moderni care scriu ficțiuni sociale, precum, să zicem, rusul SOROKIN cu ale sale cărți ”Gheața” sau ”Ziua opricinicului”.

P.N. are fetița tot în clasa pregătitoare. Abia s-a întors din vacanță unde familia a avut mai mult timp să stea de vorbă și să povestească de toate. Fetița le-a spus că a văzut la TV în vacanță niște teroriști și că îi este frică să nu vină și la noi în țară. Nu a spus nimănui acest lucru pentru că i-a fost rușine.
Ioana T. este elevă în clasa a VI-a. a venit la noi în școală anul trecut. S-a decis greu fiindcă nu voia să se despartă de prietenii de la nivelul primar. A avut însă plăcuta surpriză să constate că într-un timp foarte scurt și-a făcut un număr și mai mare de prieteni noi cu care nu mai discută doar despre blocul în care locuiau, despre școala de cartier sau despre parcul în care se întâlneau în fiecare zi. Acum urmează să se hotărască și care sunt domeniile de care este pasionată. Spune că și-a făcut deja o listă scurtă din care va alege: matematică, lectură, chimie, fizică, engleză, biologie, artă fotografică.

Tudor P. este și el tot în clasa a VIII-a. Până acum un an a învățat la școala din comuna Brănești, jud. Gorj. Clasa a VII-a a făcut-o, în schimb la București, la liceul nostru, beneficiind de o bursă în cadrul programului ”Primește o șansă pentru educație”. În acest fel a putut să-și valorifice calitățile deosebite pe care le are în domeniul matematicii.
În numai o jumătate de an a luat locul I pe sectorul 1 și pe Capitală, cu cel mai mare punctaj, la Olimpiada de matematică.
La faza pe țară a luat medalia de bronz. După aflarea rezultatului a scris pe facebook: ”Dragi colegi, îmi pare rău că v-am dezamăgit. Am luat numai medalia de bronz”. Reacția elevilor și profesorilor din liceu a fost călduroasă și plină de entuziasm.
La începutul acestui an școlar Tudor și mama lui mi-au dat de înțeles că oltenii nu se lasă până nu cuceresc locul I.

Flavio M. din clasa a X-a este foarte pasionat de roboți și informatică. Atunci când s-a constituit echipa de robotică a LTN a fost printre primii înscriși. Acum este programatorul și liderul echipei.
Nepoata noastră este acum în clasa a II-a. În vacanța de vară a venit într-una din zile pe la noi împreună cu mai mulți colegi din aceeași clasă. Fiind vacanță, toți aveau voie să se joace pe telefoane sau tablete o perioadă de timp ceva mai mare. După ce s-au zbenguit până au obosit a venit vremea jucatului pe device-uri. De îndată mi-au cerut parola pentru internet. Până am ajuns să le-o dau mi-au spus că nu mai este nevoie fiindcă au trecut la 4G și plătește fiecare. Peste numai o lună acești copii vor trebui să învețe tabla înmulțirii pe de rost.
Ioana Z. este în clasa a VIII-a și are aproape 14 ani. Acum câțiva ani a luat împreună cu părinții o hotărâre foarte importantă – va face tenis de câmp de performanță. Vacanța de vară a trecut foarte repede. În fiecare zi s-a antrenat și a participat la multe turnee în țară și în străinătate. L-a începutul acestui an școlar ne-am întâlnit și am dat mâna cu ea. Am avut un șoc. Parcă am strâns mâna unui muncitor din construcții care toată ziua sapă șanțuri. Mi-am adus aminte că am citit într-o carte a reputatului ziarist sportiv Ioan Chirilă că Nadia Comăneci avea în același fel palmele bătătorite. În schimb privirea Ioanei era limpede și hotărâtă. Mi-a spus că este deja pe locul 14 în lume la categoria ei de vârstă.
Alex M. din clasa a IX-a în prima zi de școală m-a oprit pe hol și m-a întrebat dacă anul acesta ar putea activa în Consiliul Reprezentativ al Elevilor fiindcă l-ar interesa acest lucru. L-am invitat la mine în birou și am purtat o discuție mai lungă. Se va face medic, ca și părinții lui. Deja în această vară tatăl său l-a luat în sala de operații. Cu toate acestea i-ar plăcea să se implice și în proiecte sociale. L-am întrebat dacă ar fi interesant ca la liceu, nu să facem politică, dar să discutăm despre politică. Mi-a răspuns imediat că da și că acest lucru ar trebui început chiar din clasa a IX-a fiindcă el și colegii lui sunt foarte bine informați în multe domenii.
Delia M., sora lui Flavio, este deja elevă în clasa a XII-a. Este o elevă de nota 10. O remarcabilă și foarte talentată ziaristă care este mentor al LTN și îi învață pe elevii mai mari să scrie eseuri mi-a spus că Delia ar putea face performanță în foarte multe domenii. Îi trebuie doar puțin curaj să aleagă.

Cred că am exemplificat suficient încât să ne facem griji că în organizarea actuală tradițională școala românească nu îi poate ajuta, nu doar pe elevii menționați ci pe toți elevii, să-și dezvolte personalitatea și creativitatea, să cunoască progresele făcute în procesul de învățare, să ia decizii, în cunoștință de cauză, în legătură cu viitorul lor.
Fără îndoială că la noi în școală toată lumea respectă prevederile legale în materie.
Acest lucru nu ne împiedică însă să ne spunem părerea în legătură cu tot ce ține de educarea elevilor noștri, de starea lor de bine, și să găsim, în mod creativ, soluții pentru activități care să contribuie la educarea lor pentru viață.  După mai multe luni de căutări am identificat un astfel de program care îmbină o serie de activități formale cu unele non-formale astfel încât să putem ști care este efectul activităților educative desfășurate în liceu.

De fapt soluția a venit, într-un fel, tot de la un elev.
Radu B. este elev în clasa a XII-a, pasionat de matematică și informatică. După liceu se va specializa în computer-science.  Înainte de a pleca în vacanță m-a rugat să îi recomand o carte care să fie într-un fel, legată de pasiunile lui și care să îi stimuleze și imaginația. Pentru că nu o citise i-am împrumutat ”JOCUL LUI ENDER” de Orson Scott Card pe care o aveam în bibliotecă.
La începutul acestui an școlar mi-a restituit cartea pe care am și comentat-o împreună. În timpul discuției cu el mi-am dat seama care poate fi soluția la problema care ne frământa. Un joc.  În fiecare an în semestrul al II-lea în cadrul școlii noastre vom organiza pentru elevii claselor a X-a JOCUL Liceului Teoretic Național.

Foto: jonone (Deviantart)

Ce este ”Jocul LTN”?

Este o premisă că nici un elev nu va termina LTN fără să știe la ce este bun.

Este un joc la care participă adolescenți, aflați la sfârșitul învățământului obligatoriu și care ar trebui puși în situația ca, împreună cu părinții și cu sprijinul profesorilor, să opteze pentru cea mai bună soluție legată de viitorul lor.

Este un joc aflat la granița între ficțiune și realitate.  Aceasta înseamnă că, într-o primă fază, elevii adolescenți pot să-și valorifice resursele de creativitate, să viseze la soluții perfect posibile într-o lume cu multe caracteristici fictive astăzi, și care nu le poate opune condiționările specifice lumii reale.  Poziționarea într-o astfel de realitate pune viitorii absolvenți ai clasei a X-a să gândească și să propună soluții care pot să apară firește, nu peste mult timp, într-o lume a cărei schimbare se petrece într-un ritm extraordinar.

Eșalonarea JOCULUI pe trei etape va ajuta elevii să exerseze lucrul în echipă dar și să opteze individual în legătură cu viitorul lor, mai întâi într-o lume cu multe necunoscute iar apoi în lumea reală, chiar dacă în continuă transformare.

Încercările la care vor fi supuși:

  • Nu au caracter de competiție, nu ierarhizează și nu plasează pe nimeni în poziții mai bune sau mai puțin bune, chiar discriminatorii.
  • Nu încarcă programul elevilor deoarece rezolvarea încercărilor va fi integrată, cu profesorii de specialitate, activităților la clasă, de repetiții și fixarea cunoștințelor, sau a celor din cadrul programului de after-school.
  • Nu au în vedere evaluarea învățării ci evaluarea pentru învățare, cu accent pe modul în care elevii înțeleg informațiile primite și le folosesc în corelație unele cu altele.

JOCUL nu încalcă prevederile legale în materie, nu încalcă prevederile curriculumului național ci asigură premisele pentru o schimbare de paradigmă în învățământul românesc și pentru o responsabilizare a elevilor, părinților și profesorilor față de evoluția profesională a fiecărui elev din LTN.

DESFĂȘURAREA JOCULUI LTN:

Jocul LTN se desfășoară pe trei etape:

Etapa I:

La conducerea LTN sosește o adresă, prin e-mail, de la Centrul de Comandă al Comitetului Internațional pentru Colonizarea Altor Planete (CIPCAP) cu sediul în SEATLE, Statele Unite ale Americii. În adresă, se informează conducerea LTN că o primă colonie de 5000 de pământeni urmează să plece pe planeta MARTE.
Noutatea tehnică este aceea că s-a pus la punct o nouă și revoluționară modalitate de propulsie astfel încât s-a organizat deja o linie de transport Pământ – Marte și retur cu o frecvență trimestrială.

Din cadrul LTN au fost selecționați pentru a face parte din această primă colonie toți elevii claselor a X-a.  Pentru completarea bazei de date a Coloniei, elevii selecționați vor trebui să transmită la adresa de e-mail a Centrului de Comandă al CIPCAP, o serie de informații pe diferite teme (practic câte o temă pentru fiecare disciplină studiată).
Elevii selecționați vor lucra în echipe de câte 2-3 persoane. Informațiile vor fi transmise de către fiecare echipă, nu individual, în termen de 2 luni.  Conducerea LTN va asigura condiții ca răspunsurile să fie redactate în cadrul activităților de la clasă sau de la programul after-school, cu sprijinul profesorilor de specialitate și al mentorilor LTN.

Etapa a II-a:

După finalizarea Etapei I, Conducerea LTN va primi un al doilea mesaj din partea Centrului de Comandă al CIPCAP prin care se solicită noi informații pentru completarea bazei de date a primei Colonii de pământeni de pe Marte.
De data aceasta răspunsurile vor fi redactate individual și vor fi trimise la adresa Centrului de Comandă în termen de o lună.

Nici de această dată răspunsurile nu vor avea ca efect vreo ierarhizare sau schimbarea deciziei de selecție.  Temele abordate vor fi următoarele:

  • Elaborarea unui eseu de maxim o pagină și jumătate având ca temă Pământul (Terra).
  • Formularea unei opinii în legătură cu forma de organizare politică, economică, socială care ar fi potrivită în cadrul primei Colonii de pământeni pe Marte.
  • Locul pe care fiecare elev crede că îl va ocupa în cadrul acestei Colonii (ce profesie sau meserie ar dori să practice).
  • Ce anume va realiza practic fiecare elev în cadrul profesiei sau meseriei pe care o va practica în cadrul primei Colonii pământene pe Marte. (de exemplu dacă va fi programator în domeniul IT la ce programe va lucra, dacă va fi designer vestimentar, cum v-a arăta îmbrăcămintea pământenilor, bărbați și femei, de pe Marte etc).

Etapa a III-a:

După finalizarea Etapei a II-a, Conducerea LTN primește a treia adresă din partea Centrului de Comandă al CIPCAP prin care se informează că trimiterea primei Colonii umane de pe Marte se amână cu 10 ani dar selecția rămâne valabilă. Până la plecarea spre Marte se vor continua antrenamentele pe Pământ.
De aceea, Centrul de Comandă este interesat să obțină de la fiecare elev selectat să facă parte din prima colonie umană de pe Marte, în termen de o lună, următoarele noi informații elaborate individual:

  • O caracterizare a organizării sociale, politice, economice din România enumerându-se eventualele puncte tari și puncte slabe.
  • Meseria sau profesia pe care ar dori/crede că o va practica/profesa pe Pământ.
  • Dacă răspunsul este diferit față de cel specific planetei Marte se vor da explicații de unde provine diferența.
  • Ce crede fiecare elev că ar trebui să întreprindă, împreună cu LTN și cu părinții, în clasele a XI-a și a XII-a ca să își împlinească visul de a face performanță în profesia sau meseria pe care o dorește pe Pământ sau poate, de ce nu, chiar pe Marte.

La sfârșitul celor trei etape, o echipă complexă formată din personalități din mediul academic și universitar, profesori și psihologi ai LTN, mentori ai liceului, ziariști, alți specialiști în domeniile cultural, științific, artistic, sportiv, reprezentanți ai Consiliului Elevilor și Consiliului Reprezentativ al Părinților va sta de vorbă cu fiecare dintre elevi și va transmite un feedback atât către aceștia cât și către părinți.
Profesorii diriginți, împreună cu elevii și părinții vor elabora programe personalizate pentru fiecare elev care, după ce vor fi aprobate de conducerea LTN, vor fi puse în practică și monitorizat periodic în clasele a XI-a și a XII-a.

Iată cum un „simplu” joc aflat la granița dintre ficțiune și realitate îi va ajuta pe LTN-iști să-și contureze viitorul iar pe profesori și părinți să le acorde suportul real de care aceștia au nevoie.

Articole similare:

Pin It on Pinterest

Share This