Evalure pentru învățare
Evaluarea formativă - evaluarea progresului în învățareDeși a trecut foarte puțin timp de la lansarea platformei de dezbateri EDUCAȚIE PENTRU VIAȚĂ am constatat mare interes pentru această temă de stringentă actualitate orientat fie către probleme de principiu sau de interes general, fie către experiențe concrete dintre cele mai interesante și creative din domeniul educației.
Este și motivul pentru care am hotărât să creăm o secțiune a platformei EDUCAȚIE PENTRU VIAȚĂ pe care am denumit-o EVALUARE PENTRU ÎNVĂȚARE dată fiind importanța cu totul deosebită a evaluării formative pentru schimbarea de paradigmă în procesul de învățare din țara noastră.
În cadrul acestei secțiuni atât specialiști din domeniul educației cât și, în general, opinia publică vor putea să exprime idei, păreri, opinii pro sau contra, experiențe, inițiative, sau propuneri de soluții pentru a ajuta la rezolvarea problemelor cu care se confruntă învățământul românesc.
Acest lucru este cu atât mai necesar dacă ținem seama de faptul că ritmul lent și uneori lipsa de coerență care caracterizează procesul de modernizare a învățământului românesc au determinat persistența unor realități, cum ar fi preponderența acordată actului de predare, în detrimentul activităților de evaluare și de acordare de feedback elevilor sau concentrarea profesorilor pe evaluarea sumativă a elevilor și neglijarea, într-o proporție îngrijorătoare, a evaluării formative a acestora.
În țările cu un învățământ performant stările de fapt prezentate mai sus sunt demult depășite. Viitoarele cadre didactice, în cadrul formelor de pregătire inițiale, în universități și mai apoi profesorii, în cadrul activităților de formare continuă exersează forme tot mai complexe și eficiente de evaluare pentru învățare și nu de evaluare a învățării, își însușesc modalități tot mai rafinate de acordare a feedback-ului la clasă, fiecărui elev.
Confirmarea faptului că așa trebuie să se întâmple și în România o avem din partea unui organism de cel mai înalt prestigiu ca și de o unanimă recunoaștere internațională – The Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) care, în urma unei ample analize realizate în țara noastră împreună cu UNICEF și Banca Mondială a publicat în luna mai 2017 Raportul privind evaluarea și examinarea din sistemul de învățământ românesc. Raportul este, în ultimă instanță, o analiză lucidă, realistă, argumentată și la obiect asupra stărilor de fapt din învățământul românesc. Sunt foarte multe teme și subiecte pe care Raportul le supune atenției, nu numai autorităților ci și opiniei publice din moment ce el se află publicat în limba engleză pe site-ul www.oecd.org și în limba română pe site-urile www.edu.ro și www.unicef.ro.
Dintre multiplele teme de mare interes pentru toată lumea, amintim: Dintre multiplele teme de mare interes pentru toată lumea, amintim:
În legătură cu evaluarea elevilor:
- Creșterea eficienței evaluărilor naționale ale elevilor în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, inclusiv prin elaborarea unor standarde unitare de evaluare formativă și a unor ghiduri de bună practică pentru profesori.
- Eliminarea Evaluării Naționale la terminarea clasei a VIII-a (în condițiile în care învățământul obligatoriu este până în clasa a X-a, inclusiv) care, prin modalitățile de organizare și miza imensă crează profunde discriminări între diferite categorii de elevi, produce mult stres și aduce importante deservicii majorității familiilor elevilor, lipsește elevii, părinții și profesorii de o conlucrare serioasă și onestă pentru a asigura o reală orientare școlară și profesională a elevilor, crează premisele creșterii abandonului școlar.
- Îmbunătățirea examenului de Bacalaureat a cărui finalitate să nu fie doar posibilitatea de a avea acces la universități ci să creeze posibilitatea evaluării reale a progresului școlar și a aptitudinilor absolvenților de liceu.
În legătură cu evaluarea cadrelor didactice:
- Îmbunătățirea fundamentală a pregătirii, în universități, a viitorilor profesori, atât din punct de vedere academic cât și pedagogic.
- Evoluția în carieră să aibe la bază mai mult inspecții de specialitate, la clasă, realizate de conducerile școlilor și/sau cadre didactice din școală sau, după caz, din alte școli, însoțite de feedback amănunțit, profesional, și mai puțin sau deloc examene teoretice. Aceasta ar presupune îmbunătățirea din temelii a examenelor de definitivat și de grad sau înlocuirea lor cu alte forme de evaluare.
- Desființarea salariului și gradațiilor de merit care sunt discriminatorii și nestimulative.
- Salarizarea să se facă în funcție de rezultatele obținute de cadrele didactice, de pregătirea lor continuă și de asumarea de noi responsabilități.
În legătură cu evaluarea școlilor:
Eliminarea suprapunerilor existente în prezent. Pe viitor, inspecția școlilor ar trebui realizată doar de către ARACIP, Direcția de specialitate din Ministerul Educației Naționale ar trebui să se ocupe de politici publice iar Inspectoratele școlare de sprijinirea școlilor.
Evaluarea școlilor ar trebui să depășească faza de stabilire a conformării unui tipar, să aprecieze eficiența și creativitatea activităților desfășurate, având în centrul lor elevii și să cuprindă, în final, un feedback profesional.
În viitor trebuie să crească foarte mult ponderea autoevaluării unităților școlare.
În legătură cu evaluarea sistemului românesc de învățământ:
- Clarificarea modului de organizare a învățământului obligatoriu și, pe cale de consecință, a modului de trecere din ciclul gimnazial în cel liceal sau în altă formă de învățământ.
- Unificarea sistemului informatic în scopul creării unei baze de date care să asigure informațiile necesare pentru elaborarea unor politici publice sau pentru asigurarea unui management eficient la diferite niveluri sau structuri.
- Schimbarea filozofiei de construcție a bugetului învățământului atât prin alocarea unor resurse corespunzătoare cât, mai ales, prin cheltuirea mai eficientă a banilor, alocarea echitabilă a sumelor de bani pentru toate ciclurile de învățământ, îndeosebi învățământul obligatoriu, crearea condițiilor pentru creșterea ponderii surselor private de finanțare.
La o primă vedere s-ar părea că temele prezentate asupra cărora vă invităm să reflectăm și să ne spunem părerea cad în responsabilitatea factorilor de decizie de la nivelurile administrației centrale și locale. Este adevărat și suntem siguri că ne vom spune părerea și asupra acestui aspect. Credem însă că în cadrul acestei secțiuni ne putem propune lucruri și mai ambițioase. Putem să formăm un curent de opinie ”de jos în sus”. Putem să evidențiem experiențe dintre cele mai diverse, să promovăm modele profesionale, demne de urmat, să propunem pentru generalizare exemple de bune practici astfel încât să creăm premise pentru realizarea unor dezbateri profesionale interesante și utile.
Echipa Liceului Teoretic Național